Misterul izvoarelor maretului fluviu Dunarea

O emotie puternica ma cuprinde de fiecare data cand trec Dunarea. Parca ma hipnotizeaza maretia fluviului, nu ma mai pot desprinde din a privi apa care curge domol si barjele care urca sau coboara despicand apele fluviului. Oricum privim lucrurile, Dunarea este un fluviu impresionant mai ales ca strabate cea mai mare parte din tara noastra, iar o treime din cursul ei scalda pamant romanesc. Invatam la scoala despre maretia fluviului Dunarea, de la orele de geografie, la cele de literatura sau istorie, Dunarea ne este prezentata in diferite ipostaze. Impresionant este faptul ca in bazinul hidrografic al Dunarii se gasesc peste 4000 de specii de animale si peste 1000 de specii de plante.

Stim cu certitudine ca Dunarea cu o lungime de 2888 km, este al doilea fluviu ca marime dupa fluviul Volga din Europa. Dunarea strabate 10 tari si 4 capitale, in plus are afluenti care curg prin alte 7 tari. Este singurul fluviu din lume care uda pamantul a 10 tari: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Ucraina si Moldova. Dunarea este singurul fluviu din lume care strabate 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.

Fluviul Dunarea isi incepe aventura izvorand din Muntii Padurea Neagra, de sub varful Kandel (1241 m). Interesant este ca nu este recunoscut de toata lumea izvorul exact al Dunarii, existand mai multe ipoteze, mai ales ca in zona sunt o gramada de izvoare care se unesc in doua rauri Breg si Brigach, cu toate acestea izvorul Breg-ului este considerat izvorul Dunarii de catre unii specialisti in domeniu, acesta avand un curs mai lung decat Brigach. In general izvorul Dunarii este considerata confluenta dintre raurile Breg si Brigach din localitatea Donaueschingen din districtul Schwartzwald-Baar. Confluenta celor doua rauri are loc in curtea castelului Furstenberg, amenajata ca o matca de unde marele fluviu isi porneste traseul pana la varsarea in Marea Neagra.

Marile fluvii de obicei au mai multe izvoare care sunt recunoscute de catre cercetatorii din domeniu. Exista o disputa referitoare la izvoarele Dunarii de peste 500 ani, unii considera izvorul raului Breg ca fiind izvorul Dunarii, altii izvorul raului Brigach, altii confluenta celor doua din curtea castelului Furstenberg. Au fost teorii care sustin ca izvoarele Dunarii sunt in Elvetia, la Graubunden, ca sa nu mai vorbim de landurile din apropiere care considera ca la ei izvoraste Dunarea. Surpriza a venit in momentul in care o parte din cursurile celor doua rauri Breg si Brigach au fost oprite insa Dunarea a continuat sa curga fara o explicatie stiintifica. In plus o distanta de aproximativ 100 m, reprezinta cumpana de ape care desparte Dunarea de Rin.

Misterul izvoarelor Dunarii se adanceste, cand dupa vreo 30 de km apele ei dispar prin grohotis in subteran unindu-se cu cele ale Rinului. Labirintul de pesteri inundate din subteran au fost cercetate dar cu toate eforturile depuse de cercetatori, acestia nu au reusit sa gaseasca cursul Dunarii, desi au testat curentii de apa din subteran. In mod cert au descoperit doar curentii care scot la suprafata apele Rinului. Apele Dunarii raman la fel de misterioase ca insusi fluviul care le duce lent spre Marea Neagra. Daca aplicam vechea conventie prin care clasificarea tine cont de debitul si departarea fata de varsare a izvorului, atunci izvorul Breg de langa Capela Martins, este izvorul cel mai indepartat de revarsare si cu cel mai mare debit al Dunarii, fiind considerat ca izvorul Dunarii.

Daca la musulmani este o cerinta ca cel putin o data-n viata sa faci un pelerinaj la Mecca, noi ar trebui sa mergem cel putin o data-n viata la izvoarele maretului fluviu, dar si in Delta Dunarii.